Nesimţitul (zs)

8 ani în urmă a fost săvârșit atacul terorist asupra clădirilor World Trade Center din New York, S.U.A.

8 ani în urmă s-a început așa-numitul război împotriva terorismului.

De 8 ani încoace mor oameni nevinovați în țări slab dezvoltate.

De ce mă leg de această dată și de ce am început să scriu toate astea?
De aceea că eu consider că U.S.A. a meritat aceasta, de aceea că ea nu are ce-și băga nasul peste treburile interne în alte state, de aceea că sunt prea mulți oameni pe acest glob, și mai tre să reducem din ei un pic.

Nu sunt terorist, nu sunt extremist, nu sunt naționalist. Sunt un simplu om și am părerea mea.

Ador fetele, mai ales cele descrise mai jos .

Mă omoară fetele astea care se îmbracă atât de strigător. Care umblă pe nişte tocuri de vro 10 cm şi te sparii de ele când vezi că mai-mai să cadă. Ce Dumnezeu? Nu înţeleg la ce se gândesc ele. Că dacă vor purta aşa tip de haine şi aşa tip de încălţăminte, vor clei toţi băieţii?

Nu, la sigur nu. Vor clei doar ce-i ce nu-s încrezuţi în sine şi pe care ea îi va refuza. Dă-o dracului de haină şi de încălţăminte, eu vreau să am o fată normală, care să se îmbrace cu gust şi fineţe, dar să nu semene cu o curvă de la fiece colţ de stradă.

Apropo, încă ceva mă irită la culme. Bronzul fals. Off, ce de tare urăsc!!! Crezi că dacă vei fi de culoarea ciocolatei, te vor urmări toţi şi vor visa numai la tine? Sau te vei distra numa pe la Drive, unde se duce “frişca societăţii”. Nea, să ţi-l bagi în cur fato, şi bronzul şi Drive-ul. Du-te şi ocupă-te cu ceea ce ştii a te ocupa mai bine, că văd că nu ţi-i a învăţa, de umbli doar pe la discoteci.

Cred că va mai fi un articol pe tema dată

Astăzi, mă plimbam prin parcul Ştefan cel Mare cu nişte amici. Ne-am aşezat pe o bancă şi începusem să discutăm. Tot discutând, mai trăgeam cu ochiul prin jurul meu, şi când colo, ochii mi s-au oprit asupra unui “cuplu” de cca 13-15 ani, care se săruta foarte înflăcărat.

Nici nu ştiam ce să fac, să vomit de la aşa ceva sau să mă râd de prostia lor.

Peste vre-o 10 minute, văd deja alt cuplu, tot cam de aceeași vârstă. Pentru interes, m-am făcut că sunt de la un site care se ocupă de statistici. I-am întrebat ce vârstă au. Am rămas şocat, constatând că ea are 13 ani şi el 15.

Unde se duce tineretul de astăzi din Moldova? Unde ne ducem noi, viitorul ţării, viitorul copiilor noştri.

Cinstit vă spun, mi-i greaţă de tineretul de astăzi, mi-i greaţă de prostia lor, însă cel mai tare mă doare că şi mai mici deja îi urmează.

Deci, acest articol trebuia scris ieri, însă m-am luat cu alte mărunțișuri și am uitat.

Ce pot spune, d-ul Voronin m-a lăsat mut. De ce? Iată de ce!.

Prima față a statului, persoana care reprezintă un popor întreg își permite să zică așa ceva (Voronin către Filat: “Пошёл ты нахрен. Tы что, нам угрожаешь, пацан? Мы с тобой будем разбираться другими методами”) în fața a zeci de parlamentari și a altor câtorva zeci de jurnaliști? Normal că nu, însă mult iubitul nostru președinte își permite. Dumnealui cam întrece măsura, și chiar pe parcursul celor 8 ani de guvernare a întrecut măsura cu totul. Dar să nu ne legăm de toate mărunțișurile, căci știți cum e la noi. Zici un cuvânt cam usturător în adresa cuiva, și deja te pomenești cu “nasul plin cu sânge”. Asta e, nu prea am chef să mă plimb pe la procuratură și sectoare de poliție. Îmi place să stau mai liniștit.

Cât de mult ținem unii la alții? Pentru ce suntem gata atunci când cineva a nimerit în ananghie?

Societatea de azi e plină de egoiști și avari. Persoane care nu văd nimic în viața lor decât pe ei înșiși și banii lor. Li-i indiferent de ce suferă vecinul lor, de ce necesitate are o rudă de a lor. Lumea se pierde în lumea lor proprie, neputând să revină la viața actuală, plină de acțiune, sentimente, dragoste. Totul devine sumbru, negru, fără viață. Lumea nu mai are simț în ea. Devine un strat de gheață foarte subțire, care poate fi distrusă de la cea mai mică vibrație.

Nu am în plan să trăiesc în așa mediu.
Deci, să luăm un creion și să începem a ne colora viața.

Azi, stăteam de vorbă cu un amic pe Y!M despre jocurile online (MMORPG). Îmi spunea cum e să traieşti ca gamer, cum pierzi timpul stând doar în faţa PC-ului, cum începi să uiţi lucruri elementare, cum începi să vorbeşti din ce în ce mai greu, şi chiar să începi a pierde simţul trecerii timpului, stând câte 8-12 ore, uneori chiar şi până la 18 ore.

Am fost şi eu gamer, cel mult stăteam 4-5 ore în faţa PC-ului. Mai mult nu rezistam. Acum am terminat-o cu jocurile video, rareori mă mai joc la notebook-ul unchiului.

Mi-a spus că vrea să se debaraseze de dependența asta de jocuri online, însă din cauza că nu prea are ce face, își mai ocupă timpul cu ele. Tot el mi-a dat aceste 2 link-uri video pe care vă invit să le priviți.

Apropo, uitasem să vă spun, la moment WoW (World Of Warcraft) e cel mai popular și cel mai bine vândut joc virtual online.

Nu știu la ce va aduce lumea virtuală, însă sper că nu la ceva rău. (Cineva și-a găsit perechea prin intermediul WoW)

Nu vă temeţi, nu am intenţia de a mă sinucide. E doar titlul articolului.

Nu ştiu câţi din cititorii blogului meu au avut aşa gânduri. În urmă cu 1 an am avut intenţia de a mă sinucide, mâ gândisem la pasul ăsta de vre-o 3 ori. Însă s-a găsit o persoană bună care m-a făcut să mă răzgândesc de la aşa gânduri. “Salvarea” fusese prietena mea cu care mă întâlneam atunci.

Scriu acest articol deoarece ştiu că sunt tineri care au această intenţie. Şi vreau să le spun că nu face să te sinucizi, indiferent de situaţie.

Nu face, deoarece laşi în urma ta doar suferinţă. Nu face, deoarece toţi vor simţi lipsa ta, indiferent de relaţia în care erai cu orice persoană. Nu face, deoarece fiecare din noi este unic, şi dacă te sinucizi, pierdem o unitate, o unitate foarte importantă a societăţii noastre. Nu face, deoarece se consideră păcat fără iertare. Nu face, chiar dacă ai avut un eşec în dragoste (mesaj adresat în special fetelor).

Niciodată să nu te gândeşti la sinucidere!

___________
Update: alt articol referitor la sinucidere

Alegeţi viitorul

Trebuia să-l scriu sâmbătă, însă din cauza unor terţe forţe îl scriu azi.

Vineri seara, neavând ce face am ieşit puţin în mahala. Am stat de vorbă cu nişte amici, am m-ai glumit. Peste vro juma’ de oră mi-a ieşit victima dintr-o ogradă. Din spusele mahalagiilor ştiam că e comunist. Aşa că am încercat capacităţile mele de trezire la viaţă. Recunosc, nu mi-a mers .

M-am salutat, şi am început a vorbi. Îmi spunea despre copii lui (are 37 ani, 2 fete şi un băiat, fata ce-a mare e 1 an la colegiu). Eu, ştiind deja toate istoriile, l-am luat deodată la întrebări legate de 29 iulie. L-am întrebat pe cine o să voteze. A răspuns: “ori nu mă duc la votare, da’ dac mă duc, ap’ votez comuniştii”. Eu: “de ce anume comuniştii”. El: “deoarece Filat şi Chirtoacă nu au făcut nimic pentru noi!”. Eu îi spun că era aproape imposibil, deoarece nu ei guvernau. Aici au început contradicţiile. Am încercat de mai multe ori să-l conving cei 3 (Chirtoacă, Filat şi Urecheanu) nu pot face aproape nimic atâta timp cât nu se află la conducere.

Apoi am trecut la următorul subiect, 7 aprilie. Am început ai lămuri că comuniştii au organizat totul, că au fost provocatori în mulţime şi că organizatorii au organizat un protest paşnic. Din nou a început să-mi găsească nod în papură: “de ce anume elevii şi studenţii din licee, colegii, universităţi?”, “de ce au stricat parlamentul şi preşedinţia, că acum din câte ştiu se plăteşte din pensiile bătrânilor”, ş.a. Îi lămuresc că totul a fost pregătit şi aranjat foarte bine de către comunişti, însă nu prea a vrut să mă asculte, mereu mă întrerupea.

Şi totuşi, să revenim la titlu. Acest vecin a meu, ca un ultim argument a vrut să-mi spună că Italia, România, Spania, şi celelalte ţări europene nu i-au oferit nimic, şi numai Rusia a văzut-o ca unica cale de a munci şi dobândi nişte bani. Cauza fiind una foarte simplă: ştie limba rusă (îi e lene să înveţe o a treia limbă) şi nu are nevoie de viză (să-i mulţumim mult iubitului nostru preşedinte că ne-a “închis” hotarele cu România).
Vârsta vecinului – puţin peste 35.

Deci, cine ne-a dat totul?

Uite acu o să vă demonstrez că sunt un nesimţit.

Dragi bloggeri şi cititori de blog, sunt convins că minim 95% din voi folosesc cuvinte necenzurate/înjurături când sunt înfuriaţi, minţiţi şi în alte situaţii. Însă cel mai tare mă interesează: de ce mereu se leagă de partea feminină (ex: în bizda-măsii, nouru’ măti, ş.a.).

Care ar fi cauza? Că noi, băieţii/bărbaţii suntem sexul puternic şi ni se permite să înjosim sexul frumos? Nu prea cred. Poate că din cauza că pentru o vreme în istorie s-a stabilit perioada matriarhatului? Se prea poate. Sau că “femeile reprezintă cauzele războaielor”. Nu. Femeile sunt mai viclene ca bărbaţii, şi bărbaţilor nu le place să fie duşi de nas? Cel mai probabil. Şi totuşi care ar fi cauza?

Recunosc, apelez la înjurături cu părere de rău, de alea care se leagă de partea feminină, fetelor, rog să mă iertaţi. Mă voi strădui să evit înjurăturile, doar că nu ştiu cu ce să le înlocuiesc.

…